Postul în general este apropierea noastră de Dumnezeu, or, prin post noi înfrânăm trupul și ne preocupăm de suflet.
Menite să îndrume spre pocăinţă şi să reamintească tuturor credincioşilor de patimile îndurate de Mântuitor, slujbele speciale săvârşite în Postul Paştelui te ajută să intri în atmosfera acestei perioade. De aceea, nu întâmplător, acum şi lăcaşurile sfinte sunt „îmbrăcate” în culori închise, preotul poartă veşminte cernite, iar cântările sunt mai triste. Indiferent dacă în restul anului obişnuiesc să meargă sau nu des la biserică, în Postul Mare cei mai mulţi credincioşi îşi poartă paşii spre biserici, pentru a participa la slujbe, căci sufletul nostru, al celor ce trăim în veacul tehnologiilor, este pus în fața multor provocări, cărora nu întotdeauna le poate sta în față și sufletul suferă. Biserica vine totdeauna în ajutorul sufletului, dar, mai ales în post. Una dintre rânduielile bisericești ce are ca scop vindecarea omului este și Sfântul Maslu, a şaptea Sfântă Taină a Bisericii lui Hristos şi cea mai puternică slujbă de ajutor şi vindecare a celor bolnavi. Efectele harice ale acestei Sfinte Taine sunt menţionate de către Sfântul Apostol Iacob în Epistola sa, unde zice: „Rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi-l va ridica pe el Domnul, şi de va fi făcut păcate, i se vor ierta lui”.
Sfântul Maslu, prin ungere de şapte ori cu untdelemn sfinţit, cu credinţă în mila lui Dumnezeu, vindecă pe cei bolnavi, iar pe cei sănătoși îi întărește în credinţă. Dar oare este azi om care să nu fie în suferință trupească ori sufletească?
Termenul de ,,Maslu" provine din limba slavă şi înseamnă untdelemn, având în vedere că materia prin care se administrează această lucrare sfinţitoare este untdelemnul sfinţit de regulă de şapte preoţi. Taina şi slujba respectivă poartă denumiri deosebite în Bisericile ortodoxe, după cum acestea accentuează unul din elementele de bază ale slujbei sau efectele ei. Aşa, de pildă, grecii îşi spun rugăciunea untdelemnului, iar slavii - slujba sfinţirii untdelemnului.
Cele șapte rugăciuni diferite care se rostesc în cadrul slujbei Sfântului Maslu ocupă un loc central în sânul slujbei. Amintind milostivirea și bunătatea pe care Dumnezeu le-a arătat întotdeauna față de oameni, în ele se cere păzirea vieții bolnavului, ușurarea de chinuri, vindecarea și întărirea trupului și totodată iertarea păcatelor, tărie duhovnicească, primenirea întregii sale făpturi și înnoirea în Hristos a vieții sale.
Efectele harice ale Sfântului Maslu sunt mai multe, dintre care Sf. Apostol Iacov menţionează două: vindecarea parţială sau integrală a suferinţelor trupeşti şi iertarea păcatelor: „Rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica şi, de va fi făcut păcate, se vor ierta lui“ (Iacob V, 15). Astfel, Sfântul Maslu vindecă trupul de boli şi sufletul de păcate, prin ungerea cu untdelemn sfinţit. Alte efecte harice ale Sfântului Maslu sunt şi acestea: întăreşte credinţa în Dumnezeu şi nădejdea mântuirii, aduce pace şi smerenie în inimă.
Așa cum toți suntem prinși de goană în această viață și nu găsim timp și posibilități de a merge la biserică vinerea, când se face Sf. Maslu, biserica ne vine în întâmpinare, oficiind această rânduială după masă, la orele când finisăm serviciul: 16-17.
Miercuri, 3 aprilie, în biserica ”Acoperământul Maicii Domnului” slujba de Sfântul Maslu a fost oficiată de un sobor de preoți. Creștinii ce țin post negru în această zi, pot primi și Sf. Împărtășanie. Vineri, 12 aprilie, de asemenea această rânduială va fi oficiată după masă.
La Sfântul Maslu se aduc: untdelemn, făină de grâu, lumânări de ceară.
Grubîi Larisa